duminică, 22 septembrie 2013

echinocțiu de toamnă

când am ajuns la ele,
cuvintele încă păstrau căldura atingerii
privirii tale care între timp se
răcise şi
plecase în căutarea a altceva
ca un trup care părăseşte
în zori patul
după o noapte de dragoste;
cuvintele nu mai erau candide.
erau ca un măr deja muşcat
şi puţin oxidat,
dar eu le-am citit oricum,
pentru că ştiam că tu fusesei acolo
cu câteva rânduri înaintea mea şi
pentru că
înţelesesem că tot ce urma să priveşti începând din acea zi
avea să fie pătat de secretul pe care l-am împărtăşit
în dimineaţa aceea
când genele noastre s-au întrepătruns
şi au cântat
a păsări călătoare.

Anca Mitroi
















"The cure for anything is salt watersweat, tears or the sea." 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu